Un scurt istoric recent al ruralului de aici, ca să înțelegem fondul pe care
vine Hașurat — și rolul-cheie pe care l-a jucat micul sat Viscri.
1990–2000
Sărăcia e conservant pentru arhitectură
Imediat după revoluție, o bună parte a sașilor, locuitorii de sute de ani ai acestor locuri, părăsesc România și se stabilesc în Germania. Nu își vând casele lăsate în urmă, ci le lasă în grijă sau spre locuire celor care au rămas — români și romi.
Tocmai datorită acestei stări de fapt, în care casele nu sunt nici ale celor plecați, nici ale celor rămași, nu mai intervine nimeni la case: nici să le dărâme, nici să le repare și nici, foarte important, să le modernizeze după nevoile vremii. Sărăcia celor rămași și confuzul dreptului de proprietate au fost conservanți pentru arhitectura regiunii. În acest context, ulterior, câteva sate și biserici evanghelice au fost introduse sub protecția UNESCO.
2002
Fără cal alb
Cu puțin înainte de 2000, prințul Charles participă la un club de carte la Moșna, un mic sat săsesc din județul Sibiu. Două săsoaice din Viscri merg și ele la întâlnire, îmbrăcate în costum popular săsesc alb-negru, și plantează în mintea prințului un gând-invitație: că ar fi păcat să plece din Transilvania fără să vadă Viscri, cel mai frumos dintre sate.
Prințul Charles ajunge să viziteze prima dată Viscri în 2002. Apoi începe un schimb de scrisori de Crăciun cu cele două săsoaice — uneori mai primea și un borcan de miere în Marea Britanie — și în câțiva ani ajunge să cumpere o casă în Viscri, pe care o vizitează de două ori pe an. Interesul regal a adus Viscri și Transilvania în listele de „trebuie-vizitat" ale celor care nu ar fi luat în calcul așa ceva, străini, dar și români.
din 2000 încoace
Sânge tânăr
Începe să apară fenomenul relocării la țară. Familii tinere și-au preschimbat buletinele de München, Londra, București sau Cluj cu unele care aveau o bară în dreptul rubricii de stradă — satele din Transilvania sunt așa de mici că multe nici nu au nume la străzi.
Tineri care nu au avut experiența comunismului, dar care au vizitat o bună parte din planetă, au ales să se mute în rural și să o ia de la capăt în locuri în care nu auzi de work-life balance, pentru că aici nu există distincția. Rolul acestei generații mutate a fost esențial, ca micro-societate la punctul de contact între vizitatorii Transilvaniei și populația nativă și nevorbitoare de engleză. A făcut Transilvania „cool", așa cum generația boemă a fost precursoarea Silicon Valley în California.
2018
Via Transilvanica
Probabil cea mai bună invenție pentru turismul din România: conectarea unor drumuri pe care ai mai multe șanse să vezi urme de urs decât să auzi huruit de autostradă. Via Transilvanica are astăzi 1.600 de km de „punți" între sate.
La fiecare kilometru e o bornă făcută din andezit de câte un artist sculptor. Promovează astfel călătoritul pe jos, ca alte trasee celebre din Europa.
2026
Hașurat
Următorul capitol: o vecinătate nouă, hașurată metru cu metru.
Hașurează-ți metrul pătrat